Acum că v-am spus cum stă treaba cu subjugarea conaționalilor și obligația nativă pe care se presupune că o avem ăștia care facem business hai să vorbim și despre al treilea caz.
Țepele
Recent am avut parte de o experiență spurcată. Neplăcută e puțin spus.
M-a contactat un român ca să-i fac chestii și mi-a cerut să-i fac discount, cel mai mare discount posibil.
Evident, în astfel de context pierdea din prioritate. Când îmi ceri să-ți fac muncă de 300€ pe 100€ deja treci la categoria best-effort.
Chiar și așa eu îi făceam mentenanța contractată, iar el îmi plătea factura la timp. Adică destul de aproape de scadență, niciodată înainte, mereu după.
Apoi mi-a cerut să fac niște lucrări mai mari, la fel, cu maximul discount posibil și când am acceptat și am început, știind că sunt bani mulți în joc a început să aplice metoda de care vorbeam în primul articol, să mă sune și să-mi ceară să îi dau maximă prioritate pentru că el are angajamente cu clienții lui, să lucrez ore extra etc.
Inițial am zis să fac o excepție și am făcut-o până când omul a început să întârzie cu plata facturilor mici, iar când în martie mi-a zis că are probleme să plătească facturi ce însumau puțin peste 200€ din noiembrie și decembrie am pus final colaborării cu riscul de a pierde bani.
Lui evident nu-i pasă de treaba asta, e la modă să facă chestii din astea aparent.
Și nu e primul care face treaba asta, nici primul caz pe care-l cunosc doar aici la nivel local.
